Proiectul de ordin de ministru privind Zonele Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB) generează controverse legate de impactul asupra fermierilor, proprietarilor de terenuri și comunităților locale. Criticii inițiativei susțin că documentul riscă să transforme o obligație europeană legitimă într-o aplicare internă excesiv de restrictivă.
Ordinul este elaborat în contextul implementării PNRR, mai exact al Jalonului 34, care prevede intrarea în vigoare a actelor juridice pentru desemnarea zonelor de protecție strictă. Vocile critice atrag atenția că, în forma actuală, proiectul ar putea aduce restricții suplimentare fără o analiză detaliată a efectelor sociale și economice.
România s-a angajat să aplice Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Directivele Habitate și Păsări și obiectivele Pactului Verde European. Acestea prevăd protejarea a cel puțin 30% din suprafața terestră și maritimă, din care minimum 10% să fie sub protecție strictă. Țintele europene nu impun însă interzicerea activităților tradiționale sau economice compatibile cu mediul.
În prezent, aproximativ 23,5% din teritoriul României este deja protejat, țara deținând unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa. Argumentul adus în dezbatere este că provocarea principală ține de modul de implementare la nivel național, nu de existența obligațiilor europene.
Ce prevede metodologia propusă
– Introduce regimuri de non-intervenție în care activitățile umane pot fi eliminate complet.
– Condiționează activitățile agricole tradiționale de contribuția directă la obiectivele de biodiversitate.
– Permite extinderea restricțiilor și asupra unor zone care nu sunt în prezent arii protejate.
– Nu include garanții ferme de compensare pentru persoanele afectate.
În noile ZPB ar urma să fie permise doar activitățile care nu afectează sau care contribuie la procesele naturale. Practic, activitățile economice și agricole devin acceptate doar dacă răspund criteriilor de conservare, nu neapărat nevoilor comunităților.
Astăzi, în zonele de protecție integrală din parcurile naționale și naturale, cositul și pășunatul sunt permise comunităților locale în condiții reglementate. Potrivit proiectului, aceste activități ar putea fi interzise complet în zonele de non-intervenție sau limitate semnificativ în cele cu „management activ”.
Documentul deschide și posibilitatea includerii în ZPB a unor suprafețe din afara ariilor protejate actuale și instituirea de zone-tampon cu regim restrictiv. Astfel, noi terenuri ar putea intra sub restricții, fără mecanisme clare de protecție pentru proprietari și comunități.
Deși legislația invocă acordul proprietarului, metodologia prevede că acesta nu se aplică în ZPI, ZPS, rezervații și păduri virgine sau cvasi-virgine. În aceste cazuri, restricțiile pot fi extinse fără un nou acord explicit.
Un alt punct de ridicat în dezbatere este lipsa unor scheme clare de compensare pentru fermieri, proprietari și comunități. Statul ar urma să impună restricții, însă documentul nu clarifică cine suportă costul economic.
Adoptarea ordinului este corelată cu un jalon din PNRR, cu riscul pierderii a peste 25 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii. În spațiul public au apărut temeri că presiunea financiară pe termen scurt ar putea influența deciziile pe termen lung.
Solicitări vehiculate în dezbaterea publică
– Transparență totală în procesul de desemnare a ZPB.
– Garanții clare pentru dreptul de proprietate.
– Menținerea activităților agricole tradiționale acolo unde sunt compatibile cu mediul.
– Mecanisme reale de compensare pentru cei afectați.
– O evaluare socio-economică detaliată înainte de adoptarea restricțiilor.
Pozițiile prezentate reflectă punctele de vedere exprimate în cadrul consultărilor și criticilor aduse proiectului aflat în dezbatere.
Comentarii recente