După ce și-au anunțat candidaturile care pe unde a apucat, vajnicii (și vajnica) care se doresc o soluție pentru oraș, deși orașul nu are nevoie de nicio altă soluție în afara celei existente, au trecut la etapa a doua a „planului bine ticluit de a atrage atenția”: floricele.
Adică își trimit unii-altora bezele, floricele, promit lapte și miere, deși ei nici măcar nu au habar cum arată laptele și mierea, se gratulează reciproc, se susțin ca niște camarazi de arme ce sunt, de parcă ar fi uniți cu toții împotriva unui dușman imaginar comun. Mai puțin șaormarul, care trebuie acum să-și spele imaginea de Robin Hood de Buftea, care în realitate nu are de fapt nicio legătură cu ce ar vrea el să comunice.
Dragi candidați și candidate, dragi viitori beligeranți voi cei care jucați acum un teatru ieftin, pe care-l veți înlocui din luna mai cu altul, cel puțin la fel de ieftin,
Țelul vostru comun, de-a dreptul imaginar, nu este un țel și nici nu va fi. Cu atât mai puțin comun. Și nici o direcție. Deoarece, în realitate, oamenii din spatele fiecăruia dintre voi aproape că se urăsc reciproc. Oricum, se displac profund.
Hai să o luăm pe îndelete.
Membrii PSD nu au absolut nimic în comun cu cei ai UNPR. Pot să-și trimită bezele internautice până le seacă tastatura. În realitate, pesediștii nu dau doi bani pe uneperiștii locali, în timp ce uneperiștii habar nu au unde să se ducă, doar-doar or depăși un optimist prag electoral de 500 de voturi, care le-ar mai permite – ipotetic- accesul pe un scaun din Consiliul Local Buftea. Nici apele din PSD nu sunt atât de line cum par, de aici din biroul de unde se nasc minunile, cred (sau cel puțin așa miros eu), că Richard Gioarsă a fost pus în față ca să-și rupă gâtul. Pe fondul scăderii popularității domnului R.T. Marinescu, acesta are nevoie de un exemplu, pentru a demonstra că este, încontinuare, cel mai în măsură să conducă filiala Buftea. Un rezultat catastrofal al PSD în alegerile locale, respectiv al candidatului pentru primărie, l-ar reașeza pe orbita normală pe domnul Marinescu. Evident, Richard ar fi marginalizat, ostracizat, bătut în cuie pe cruce și scos afară pe ușa din dos, tipic PSD. Până la campania adevărată, unde Richard își va publica memoriile, se aruncă cu floricele din toate părțile. Așteptăm și un probabil „Jurnal de cazarmă” publicat de dl. Leatu.
Dăscălița de la Dumitru Dumitrescu, acum că a terminat de împărțit mărțișoarele prin oraș (nu prea pricepe nimeni de ce a făcut asta însoțită de elevii săi – o fi promis o mărire de notă, o evitare a unei corigențe, ceva?), s-a refugiat pe o obscură pagină de Facebook, de unde dă share cu entuziasm la toate dejecțiile publicate de toți lătrăii din cele patru colțuri aale orașului. Șaormarul, care așa prost cum scrie, este unicul care are materiale originale, este evident în topul preferințelor dăscăliței. Cam asta e toată activitatea dânsei. Nu se cunoaște cu ceilalți candidați, nu știe ce au aceștia de oferit, deci nu îi poate contracara absolut în niciun fel, deoarece nu poți să mergi la vânătoare de mistreți cu alice pentru rațe sălbatice. Bine, ea săraca nu ar trebui să meargă la nicio vănâtoare, vârsta, poziția, sexul și constituția fizică fiind mai degrabă recomandări pentru activități precum ghergheful, tigaia de teflon sau un solicitant tabinet. Nici dacă elevii de la D.D ar avea cu toții drept de vot, nu cred că dăscălița va aduna mai mult de 50, hai, cu bila-n mantă, 100-150 de voturi (e totuși Luna Femeii, să fiu și eu simpatic și generos). Depinde însă dacă ies iasomia sau lavanda mai repede pe piață. Buruienile alea de le cultivă dl. Inginer Marchidan, cel bine cunoscut și renumit pentru afacerile cu plante, horticultură, agricultură, politică, administrație, plângeri penale, sesizări la Parchet, DNA, DIICOT, Patriarhie, Episcopat, Revista Urzica și Minitehnicus. Poate la vară împart amândoi buchețele cu floricele violeții…
Costeluș, pare lansat pe altă orbită decât cea care credea el. Nici nu am scris până acum despre domnia sa, deoarece mi-e foarte greu să răspund valului ulterior de întrebări de tipul „cine e ăsta”, „de unde vine”, „ce naiba caută să candideze” etc. Aici lșucrurile sunt și mai interesante decât par. Plecat tot din „dreapta tatălui”, după ce i-a făcut o ferventă campanie actualui primar, se aruncă într-o luptă pe care nu crede nimeni că ar înțelege-o. Păi bine măi Costeluș, vii tu să candidezi de la M10?! Nu mai bine începi să ne explici ce e ăla M10? Și apoi să trântești ditamai platforma-program, pe care ți-o demontează în zece minute un puțoi care până mai ieri era „unicul specializat și acreditat în a conduce flota de autobuze a orașului Buftea”? Că inițial am crezut că e blocul unde locuiești și, în calitate de președinte de scară sau de bloc, ai zis și tu să încerci, că n-o fi bai… Și aici, oamenii din dreapta și stânga lui, a lui Costeluș, au câte ceva de împărțit cu ceilalți oameni, care stau în spatele celorlalți candidați. Cioaric nu se iubește nici cu PSD, nici cu UNPR, iar dacă Bogdan Marchidan mai este alături de el, în mod clar, direcția acestui M10 nu va avea absolut nimic în comun cu a PSD. După ce-i scuipi în ciorbă lui Ponta, stropi trecând pe lângă freza Gabrielei Szabo (atunci ministru) și a doamnei prefect Speranța Cliseru, colo numai de iubire nu poate fi vorba!
Așadar, floricele pe câmpii, hai să le-adunăm copii! Și să le uscăm într-un ierbar!
Comentarii recente