Ațâțătorul

Ațâțătorul (lache flaușatus iresponsabilis et inutilus –lat. aproximativă), este o specie aparte de vertebrată, aproximativ bipedă și ambidextră, relativ cerebrală. El sălășuiește mai peste tot în România, însă își face cel mai bine simțită prezența în spațiul dâmbovițo-ilfovean.
Se remarcă printr-un comportament antisocial, introvertire, agorafobie, predispoziție la cleveteală exprimată îndeosebi pe internet sau la colțuri de bloc ascunse privirilor.

atatatorii
Ațâțătorul se adresează în primul rând celor cu un IQ format din maxim două cifre, celor cu un maxim de opt clase, cocalarilor, consumatorilor de semințe din floarea soarelui + bere la pet în spațiile publice, celor care ascultă manele la maxim, cu geamurile deschise- indiferent de vreme, într-o mașină care costă cel mult 1500 €, înmatriculată în Bulgaria, celor care poartă tricouri mulate și supraelastice, indiferent de silueta supraponderală, tricouri care evident au sigla producătorului vizibilă din spațiu ș.a.m.d.
Ațâțătorul se identifică de cele mai multe ori cu cei cărora se adresează, de aceea stabilirea unui canal comun de comunicare este pentru ei, floare la ureche. El emite o silabă, turma de oi urbane o preia și o amplifică, repetând în cor, pe principiul ”din mână în mână, până-n fund, la taxatoare”, rezultând un cor de văicăreli onomatopeice.
Ațâțătorul, care prin definiție are simptome clare de schizofrenie acută, coroborată cu paranoia, se crede un adevărat formator de opinie. În fapt el este o unealtă, o resursă ușor de manipulat și ușor de canalizat într-o direcție dorită, prin intermediul metodei de distragere a atenției sau a furnizării de informații care pentru el par a avea un caracter clasificat, indiferent de veridicitatea lor.
Ațâțătorul poate fi, după caz, absolvent al unei facultăți –caz cel mai des întâlnit, având statutul de nerealizat către ratat. Aproape NICIODATĂ Ațâțătorul nu va profesa in direcția în care a făcut școala, deoarece el este un veritabil inadaptat. Spre exemplu, dacă a absolvit ASE-ul, el va ajunge sa profeseze în meseria de alcătuitor de schele pentru construcții, finalizând apoteotic ca șaormar. Alteori el mimează că practică un sport (spre exemplu rugby), apoi îl lovește în cap ideea că e jurnalist. Societatea îl respinge pe Ațâțător, familia îl acceptă pe principiul ”e al meu, ce să-i fac, să-l omor?”, iar cazurile rare în care ajunge să-și întemeieze o familie (căsătorie, copii etc), se datorează  întâlnirii accidentale cu un alt inadaptat sau Ațâțător.
În general, Ațâțătorul are un aspect fizic care nu-i permite să participe la vreun concurs de frumusețe. Lucrurile merg până într-acolo încât pe certificatul de naștere al Ațâțătorului, deseori  apar scrise scuzele companiei producătoare de prezervative. În cele mai multe dintre cazuri, geneza Ațâțătorului se datorează deciziei nefaste a tatălui acestuia de a renunța pentru o seară la întâlnirea cu mâna dreaptă si prosopul umed.

În concluzie, dacă nu vă identidficați cu descrierile de mai sus, luați ”publicațiile” cu caracter ”expres” sau ”adevărat-locale” ca pe niște glume proaste făcute de niște extratereștri care au experimentat pe creierele minuscule ale unor pământeni lipsiți de orizont. Ațâțătorii nu sunt jurnaliști, nu sunt formatori, ei sunt cel mult deformatori de opinie, iar țelul suprem este un oscior de ros, fie de la autorități, fie de la vreo firmă care are oroare de a fi târâtă în mocirla pe care Ațâțătorii o propagă.

*Acest text nu este un pamflet, însă poate fi tratat ca atare. Orice asemănare sau potrivire cu persoanele reale este sau nu pur întâmplătoare. În caz de manifestări neplăcute adresați-vă medicului sau farmacistului.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *